Ana-Maria
Negovan

Cred că întrebarea oricăruia dintre noi la un moment dat în viata este: "Care este cel mai bun drum de urmat în momentul alegerii unei specializări?". Indiferent de liceul absolvit, la o vârstă la care nu ne dăm seama care sunt posibilitățile noastre reale (sau mai bine spus nu știm să ne autoevaluăm corect) suntem puși în fața alegerii unei viitoare cariere, determinată de cele mai multe ori de profilul facultății alese.

Parcă îmi aduc aminte și acum (ce repede au trecut anii) de momentele în care a trebuit să decid ce specializare să aleg. Toți colegii erau foarte siguri că specializarea cea mai bună este cea de Finanțe (nimeni nu contestă acest lucru), cu toate că s-a demonstrat ulterior că nu se pretează caracterului și abilităților profesionale ale "alegătorilor". Eu eram un "outsider" între viitori bancheri, contabili, directori economici, manageri. Îmi doream să fac altceva. Îmi doream un profil care să îmi ofere posibilitatea de a putea alege din mai multe opțiuni. Îmi doream să aprofundez un domeniu care până în primul an de facultate era un mister: informatica, dar și să îmi continui studiile de specialitate - cele economice. Specializarea Informatică Economică a venit ca un răspuns la dorința mea de a studia cele două domenii care par să nu aibă nimic în comun, dar care s-au dovedit a se împleti atât de bine.

În lista de opțiuni pentru specializări apărea o secție despre care toate lumea zicea că oferă prea multe provocări în domeniul informaticii - Informatica Economică. Și atunci m-am gândit: “De ce nu as încerca să le fac față? De ce să nu încerc ceva nou?”. Și așa a început “povestea de dragoste” cu acest domeniu interdisciplinar care mi-a oferit posibilitatea de a mă pregăti pentru un viitor mediu de lucru dinamic, unde trebuie să mă pliez după cerințele angajatorilor. Și pentru că nouă ne place să fim un pic mai occidentali: „Let’s think outside the box of bad clichés!”. Pentru a putea găsi cea mai bună soluție întotdeauna trebuie să fim receptivi la tot ce e nou. Să nu încercăm să mergem pe aceleași cărări bătătorite doar pentru că o serie de alte persoane înaintea noastră au urmat acel drum.

În timpul celor 4 ani de facultate, din care 3 ani au fost dedicați acestei specializări, am constatat că nu ne pregăteam să devenim programatori pentru NASA, ci studiam toate aspectele legate de mediul de afaceri şi modul în care informatica răspunde nevoilor acestuia. Îmi amintesc cu drag de orele de curs și de laborator în cadrul cărora alături de dascăli dedicați încercam să răspundem la o serie de întrebări și să rezolvăm tot soiul de probleme, fie ele reale sau imaginare, dar care aveau fundamente teoretice.

La finalizarea celor patru ani de studii universitare am avut ocazia să mă alătur unui colectiv deosebit - catedra de Statistica și Informatica Economica. În decursul perioadei în care m-am văzut pusă în situația de a schimba rolurile - din studentă am devenit „profesor”, pot spune că a fost cea mai interesantă experiență profesională de până acum. Niciodată nu m-am gândit cât de solicitant este să predai. Dar la sfârșitul unui semestru eforturile mi-au fost răsplătite prin faptul că studenții au fost mulțumiți de modul în care au decurs laboratoarele, iar rezultatele acestora au fost pe măsură.

Specializarea, care pentru unii pare un fel de bau bau, mi-a oferit șansa de a profesa ca analist programator în cadrul unei societăți timișorene, cotată ca fiind printre cele mai bune la nivel național. În cadrul acestei firme pot pune în practică atât cunoștințele economice - discutând cu departamentul economic despre nevoile de informare a acestuia și a managementului, cât și cele de informatică - prin dezvoltarea unor aplicații care să răspundă acestora.

Închei aici pentru că încerc să îmi organizez ideile cât mai bine, dar oricât m-as strădui îmi vin în minte tot mai multe lucruri pe care aș dori să le povestesc despre anii petrecuți alături de profesori și de colegi pe băncile facultății.